Clauze abuzive în contracte de credit?

Ce înseamnă clauze abuzive?

Activitatea bancară se realizează prin intermediul operațiunilor enunțate în legislația specială. Operațiunile desfășurate între instituțiile bancare și clienții acestora se materializează în contracte bancare.

Având în vedere obiectul contractelor bancare și anume acela de a pune la dispoziția împrumutatului (Clientului) o sumă de bani, în schimbul unei dobânzi, contractele bancare prezintă unele particularități față de contractele civile, fiind contracte de adeziune (la care de regulă se aderă, fără a se putea aduce foarte multe modificări).

Dacă însă este vorba despre un consumator, clauzele pre-formulate de către bancă pot fi supuse controlului judiciar sub aspectul verificării caracterului lor abuziv. Instanța care a constatat caracterul abuziv al unei clauze dintr-un contract de credit încheiat cu consumatorii este obligată să înlăture din oficiu aplicarea acesteia.

Contractele de credit pentru consumatori au fost reglementate prin Ordonanța de urgență nr. 50/2010 care a transpus Directiva 2008/48/CE, cu modificările și completările următoare.

În ultimii ani, contractele de credit încheiate între diferite instituții bancare și clienți persoane fizice au făcut obiectul multor litigii, care au avut ca scop eliminarea clauzelor abuzive din conținutul contractelor și astfel restabilirea echilibrului contractual.

În ce privește clauzele abuzive, Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesioniști și consumatori stabilește că o clauză contractuală este abuzivă dacă

„… dacă nu a fost negociată direct cu consumatorul … dacă, prin ea însăși sau împreună cu alte prevederi din contract, creează, în detrimentul consumatorului și contrar cerințelor bunei-credințe, un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților”. (subl. ns)

Printre cele mai frecvente clauze abuzive care se pot regăsi în contractele de credit sunt cele care fac referire la perceperea unor comisioane bancare, caracterul variabil al dobânzii, la declanșarea scadenței anticipate.

Clauzele bancare pot conține clauze abuzive cu privire la:

• comisionul de administrare;
• comision de rambursare anticipata;
• comisionul de analiză dosar sau acordare credit;
• comisionul de risc, mai ales în condițiile în care a fost încheiată o asigurare;
• comisionul de gestiune;
• clauza prin care creditorul stipulează în favoare sa dreptul la o dobândă contractuală variabilă;
• clauza privind declanșarea scadenței anticipate;
• clauza în baza căreia banca creditoare are dreptul de a cesiona creanța sau contractul de credit către o altă entitate, inclusiv către societățile care au ca obiect de activitate preluarea creanțelor;
• clauza de risc valutar, pentru creditele în valuta, prin care banca nu își asuma niciun risc ca urmare a fluctuației monedei, riscul urmând a fi suportat integral de către client.

Unde și cum se judecă litigiile privind clauze abuzive?

Legiuitorul român a instituit un grad mai ridicat de protecție în favoarea consumatorului. Astfel, un consumator român va avea libertatea de a decide ca după ce instanța înlătură clauzele abuzive să opteze pentru menținerea sau nu a contractului după înlăturarea clauzelor abuzive.

În cazul în care instituția bancară nu agreează înlăturarea clauzelor abuzive în mod amiabil, prin încheierea unui act adițional la contractul de credit, consumatorul are posibilitatea de a apela la intervenția instanțelor de judecată, promovând în acest sens o acțiunea ce ar avea ca obiect constatarea nulității absolute a clauzelor abuzive. 

Competența materială în soluționarea unei acțiuni în constatare prin care se solicită instanței de judecată să constate caracterul abuziv al unor clauze contractuale se stabilește în funcție de valoarea solicitată prin capătul principal de cerere. Astfel: 

• dacă valoarea este până la 200.000 lei (inclusiv) este competentă judecătoria,
• iar dacă valoarea este de peste 200.000 lei, este competent tribunalul.

Cât privește competența teritorială în soluționarea unei acțiuni în constatare prin care se solicită instanței de judecată să constate caracterul abuziv al unor clauze contractuale, reclamantul-consumator are alegerea între două instanțe deopotrivă competente, putând introduce acțiunea fie la instanța unde se află banca, fie la instanța de la domiciliul său.

În ceea ce privește taxa de timbru aferentă unei acțiuni în constatare a caracterului abuziv al unor clauze contractuale, potrivit art. 29 alin. (1) lit. f) din OUG nr. 80/2013 privind taxele de timbru judiciar, acest demers judiciar este scutit de la plata taxelor de timbru.

Cererea de chemare în judecată trebuie să îndeplinească toate condițiile prevăzute de art. 194 Cod procedură civilă.

În ipoteza în care, instituția bancară a trecut la executarea silită a debitorului în baza contractului  de credit bancar, consumatorul are dreptul de a exercita o contestație la executare prin care solicită anularea executării silite, respectiv anularea actelor de executare silită, motivată de caracterul abuziv al unor clauze contractuale.

Cât privește termenul de exercitare al unei contestații la executare, aceasta trebuie formulată în cadrul termenului de 15 zile, potrivit dispozițiilor art. 715 alin. (1) Cod procedură civilă, în caz contrar instanța de judecată respingând contestația la executare ca tardiv formulată.

Toate demersurile judiciare în vederea înlăturării clauzelor abuzive din conținutul contractelor de credit pot antrena o serie de cheltuieli care trebuie suportate de către partea care demarează acțiunea în instanță. Însă, în cazul unei hotărâri favorabile consumatorului, acesta are posibilitatea de a recupera întreaga sumă avansată cu titlu de cheltuieli de judecată de la instituția bancară