Rolul ANAF și Controlul antifrauda ANAF

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) are rolul de a administra impozitele, taxele, contribuțiile și alte venituri bugetare stabilite prin lege. De asemenea, ANAF efectuează diverse tipuri de controale fiscale – precum inspecția fiscală, controlul inopinat și controlul antifraudă – pentru prevenirea, descoperirea și combaterea fraudei și a evaziunii fiscale.

Direcția Generală Antifraudă Fiscală este o structură specializată în cadrul ANAF, fără personalitate juridică, având atribuții exclusive în domeniul prevenirii și combaterii actelor de evaziune și fraudă fiscală.

Aceasta include următoarele direcții regionale:
– Direcția Regională Antifraudă Fiscală București
– Direcția Regională Antifraudă Fiscală 1 Suceava
– Direcția Regională Antifraudă Fiscală 2 Constanța
– Direcția Regională Antifraudă Fiscală 3 Alexandria
– Direcția Regională Antifraudă Fiscală 4 Târgu-Jiu
– Direcția Regională Antifraudă Fiscală 5 Deva
– Direcția Regională Antifraudă Fiscală 6 Oradea
– Direcția Regională Antifraudă Fiscală 7 Sibiu

În ultimii ani, numărul controalelor antifraudă a crescut semnificativ, ceea ce reflectă intensificarea eforturilor statului în combaterea evaziunii fiscale.

Ce este controlul antifrauda ANAF 

Controlul antifrauda ANAF este un control inopinat, adică nu este anunțat în prealabil contribuabilului.

Inspectorii antifraudă dispun de prerogative extinse și pot:
– solicita acces în spațiile în care se desfășoară activitatea economică,
– verifica documente și înscrisuri,
– ridica documente sau confisca bunuri.

În cazuri complexe, aceștia pot realiza investigații, supravegheri și evaluări asupra tuturor categoriilor de contribuabili.

Contribuabilul poate fi selectat de către organul fiscal competent pentru efectuarea controlului antifraudă. Astfel cum am menționat anterior acest control este inopinat. Contribuabilul selectat nu are dreptul de a contesta procedura de selectare în vederea efectuării controlului.

Prin controlul antifrauda ANAF urmărește descoperirea fraudelor fiscale, comercializarea de produse contrafăcute, transportul intracomunitar, comerțul cu produse accizabile etc.

Ce este riscul fiscal și cum se stabilește

Conform Codului de procedură fiscală (Legea nr. 207/2015), fiecare contribuabil este evaluat și clasificat în funcție de riscul fiscal, adică probabilitatea de a înregistra neconformități.

Criterii de evaluare a riscului fiscal:
– Înregistrarea fiscală: neînregistrarea în scopuri de TVA, ca plătitor de impozit sau accize etc.
– Depunerea declarațiilor: întârzieri, nedepuneri, erori, riscuri asociate acționarilor sau administratorilor.
– Nivelul de declarare: necorelări între declarații, neconcordanțe între datele proprii și cele ale terților, reducerea artificială a profitului.
– Plata obligațiilor: întârzieri, neachitarea obligațiilor fiscale, insolvabilitate.

Clasele de risc fiscal:
– risc fiscal mic
– risc fiscal mediu
– risc fiscal ridicat

Drepturile contribuabilului în timpul controlului antifraudă 

Contribuabilul supus unui control antifraudă are mai multe drepturi importante:
– dreptul de a solicita prezentarea legitimației inspectorilor;
– dreptul la asistență de specialitate (avocat, consultant fiscal etc.);
– dreptul de a fi informat pe tot parcursul controlului;
– dreptul de a-și desfășura activitatea fără a fi perturbat;
– dreptul de a primi documente justificative dacă anumite acte sunt reținute.

Obligațiile contribuabilului în timpul controlului antifraudă 

Contribuabilul trebuie să furnizeze informațiile și documentele solicitate de organele de control. Refuzul nejustificat de a prezenta documente sau bunuri în termen de 15 zile de la somație constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 1 la 6 ani

Finalizarea controlului antifraudă 

La finalul verificării, organul de control întocmește un proces-verbal care prezintă constatările, motivele de fapt și temeiurile legale. Acesta trebuie să fie clar, concis și susținut de documente justificative.

Dacă sunt identificate contravenții, se întocmește un proces-verbal de constatare a contravenției, ce poate fi contestat în termen de 15 zile la judecătoria competentă, conform O.G. nr. 2/2001.

Ulterior acestui control se pot efectua alte verificări de către organele de inspecție fiscală, care au dreptul de a constata eventuale obligații suplimentare datorate bugetului de stat și de a emite decizii de impunere.

Împotriva deciziilor de impunere întocmite de organele de inspecție fiscală se poate formula contestație în termen de 45 de zile de la comunicarea actului administrativ fiscal, sub sancțiunea decăderii, iar împotriva actelor de executare silită se poate face contestație la executare (în termen de 15 zile de la data la care cel care contestă a luat la cunoștință de executare sau de actul de executare pe care îl contestă), procedurile de soluționare fiind însă diferite.

Contestarea proceselor-verbale și deciziilor ulterioare

Procesele-verbale întocmite de inspectorii antifraudă nu sunt acte administrativ-fiscale și nu pot fi contestate conform Codului fiscal. Ele nu stabilesc obligații fiscale, ci doar consemnează fapte și estimează prejudicii.

Contribuabilul poate transmite totuși un punct de vedere în termen de 5 zile lucrătoare de la comunicarea procesului-verbal. Acesta este analizat de Direcția Generală Antifraudă Fiscală, care poate decide refacerea controlului sau a procesului-verbal.

Ulterior, organele de inspecție fiscală pot efectua verificări suplimentare și emite decizii de impunere, împotriva cărora se poate depune contestație în termen de 45 de zile de la comunicare. În cazul actelor de executare silită, contestația se poate face în termen de 15 zile.

Concluzii

Controlul antifraudă ANAF joacă un rol esențial în combaterea evaziunii și fraudei fiscale, însă cunoașterea drepturilor și obligațiilor contribuabilului este esențială pentru a evita abuzurile și a gestiona corect o astfel de situație. O bună conformare fiscală și colaborarea cu autoritățile pot reduce semnificativ riscul fiscal și eventualele sancțiuni.